August 9, 2025
2 min read
Oboseala consimțământului este observată ca un fenomen comportamental măsurabil care rezultă din supraexpunerea utilizatorilor la cererile de consimțământ pe platformele digitale. Studiile recente evidențiază o scădere semnificativă a interacțiunii relevante atunci când utilizatorii se confruntă cu bannere repetitive de consimțământ, în special în jurisdicțiile guvernate de GDPR și CCPA. Următoarele puncte rezumă constatările principale:
Atenție redusă a utilizatorului: Expunerea repetată la pop-up-uri de consimțământ duce la o obișnuință rapidă. Utz et al. (2019) au constatat că „utilizatorii sunt mai puțin predispuși să citească sau să înțeleagă notificările de confidențialitate după expuneri repetate”, peste 70% dintre participanți recunoscând că acceptă în mod obișnuit solicitările fără a le revizui.
Diminuarea consimțământului informat: Prevalența oboselii consimțământului subminează principiul fundamental al consimțământului informat. Conform Degeling et al. (2019), „alegerile reale făcute de utilizatori reflectă rareori preferințele lor adevărate, ci mai degrabă dorința de a respinge solicitarea cât mai repede posibil”.
Riscuri pentru confidențialitatea datelor: Deoarece utilizatorii sunt mai predispuși să dea clic pe ‘Acceptare’ în mod implicit, există un risc crescut de colectare și partajare neautorizată a datelor. Nouwens et al. (2020) au demonstrat că doar 11,8% dintre utilizatori și-au gestionat activ setările de confidențialitate atunci când li s-au prezentat interfețe complexe de consimțământ.
Implicații de reglementare: Eficacitatea reglementărilor privind confidențialitatea este pusă sub semnul întrebării. Deși reglementările impun transparență și posibilitatea de a alege pentru utilizator, proliferarea mecanismelor de consimțământ duce, în mod paradoxal, la dezinteresul și apatia utilizatorilor, așa cum a fost rezumat de Schaub et al. (2017): “Mecanismele de consimțământ trebuie să echilibreze conformitatea cu reglementările și uzabilitatea, altfel riscă să erodeze autonomia utilizatorului”.
În concluzie, dovezile empirice arată că oboseala consimțământului duce la o erodare sistematică a alegerii informate a utilizatorului, subminând intenția reglementărilor privind confidențialitatea. Descoperirile sugerează în mod colectiv că mecanismele actuale de consimțământ adesea nu își ating scopul propus și ar putea necesita o reproiectare pentru a păstra atât obiectivele de reglementare, cât și autonomia utilizatorului.
