August 9, 2025
2 min read
Calculul multipartit (MPC) este o metodă criptografică ce permite mai multor părți să calculeze în comun o funcție pe baza datelor lor de intrare, menținând în același timp confidențialitatea acestor date. Obiectivele principale ale protocoalelor MPC sunt corectitudinea și confidențialitatea: asigurarea faptului că rezultatul este exact și că nicio parte nu obține informații suplimentare despre datele de intrare ale celorlalți, dincolo de rezultatul final.
Proprietățile cheie identificate în literatura de specialitate includ:
Aceste proprietăți au fost studiate riguros în lucrări fundamentale precum cele ale lui Yao (1982) și Goldreich, Micali și Wigderson (1987), care au formalizat protocoalele de evaluare securizată a funcțiilor.
Aplicațiile demonstrează importanța practică a MPC în scenarii care protejează confidențialitatea. De exemplu, în securitatea portofelelor digitale, MPC consolidează protecția prin împărțirea cheilor private în părți distribuite pe mai multe dispozitive sau entități, prevenind astfel existența unui singur punct de compromitere. Această abordare este documentată în studii recente privind integrarea criptografiei cu prag în cadrele MPC.
Protocoalele MPC se bazează pe diverse primitive criptografice, cum ar fi partajarea secretelor, criptarea homomorfă și dovezile cu cunoaștere zero. Combinația acestora asigură că procesele de calcul se desfășoară fără a dezvălui stări intermediare sau date de intrare, menținând confidențialitatea pe tot parcursul. Complexitatea implementării variază în funcție de modelul de amenințare — adversari onești, dar curioși, versus adversari rău intenționați — și influențează alegerile de proiectare a protocolului.
Evaluările empirice relevă faptul că schemele MPC pot atinge performanțe practice pentru calcule la scară limitată, dar adesea implică un surplus de resurse (overhead) în comparație cu calculele nesecurizate. Acest compromis între garanțiile de securitate și eficiență rămâne un domeniu cheie de cercetare.
În concluzie, MPC oferă un cadru robust pentru colaborarea securizată multipartită, echilibrând cerințele stricte de confidențialitate cu corectitudinea computațională. Adoptarea sa în creștere în domenii sensibile subliniază importanța sa ca instrument pentru a permite încrederea în sistemele distribuite fără dezvăluirea centralizată a datelor.
