Datele pseudonimizate sunt definite ca informații din care identificatorii personali au fost eliminați, înlocuiți sau transformați într-un mod care împiedică atribuirea directă unei persoane fără informații suplimentare, stocate separat. Acest proces înlocuiește identificatorii direcți (de exemplu, nume, numere de identificare) cu markeri artificiali, cum ar fi coduri sau pseudonime. Conform Articolului 4(5) din Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), pseudonimizarea reprezintă prelucrarea datelor cu caracter personal astfel încât acestea să nu mai poată fi atribuite unui subiect specific fără utilizarea unor informații suplimentare, care trebuie păstrate separat și în siguranță (Voigt & Von dem Bussche, 2017).
Rezultatele indică:
- Pseudonimizarea reduce riscul de identificare neautorizată și de utilizare abuzivă a datelor.
- Spre deosebire de datele anonimizate, din care toți identificatorii sunt eliminați ireversibil, datele pseudonimizate păstrează potențialul de reidentificare printr-o „cheie” controlată sau un set de date suplimentar.
- Metodele eficiente de pseudonimizare includ:
- Înlocuirea numelor cu coduri unice
- Mascarea sau hashing-ul câmpurilor sensibile
- Utilizarea tokenizării pentru identificatorii cu risc ridicat
Exemplu: „Pacient_12345” în loc de „Jane Doe.”
Discuția evidențiază:
- Conformitatea cu protecția datelor: Pseudonimizarea este recunoscută ca o măsură de protecție în cadrul GDPR și a altor cadre de confidențialitate, permițând organizațiilor să prelucreze informații personale, respectând în același timp cerințele de minimizare a datelor și de securitate (GDPR Recital 29).
- Managementul riscului de reidentificare: Deși datele pseudonimizate sporesc confidențialitatea, acestea nu sunt imune la reidentificare dacă cheia sau fișierul de mapare este accesat. Prin urmare, protocoalele stricte de separare și securitate pentru informațiile suplimentare sunt esențiale (Narayanan & Shmatikov, 2008).
- Cercetare și analiză: Seturile de date pseudonimizate permit analize statistice relevante sau studii longitudinale fără a expune detalii identificabile. De exemplu, cercetarea medicală se bazează adesea pe dosarele de pacienți pseudonimizate pentru a echilibra utilitatea științifică și confidențialitatea (El Emam & Arbuckle, 2013).
- Limitări: Eficacitatea pseudonimizării depinde de robustețea metodei și de măsura în care sunt prezenți identificatorii indirecți. O pseudonimizare slabă poate lăsa datele vulnerabile la atacuri de legătură sau la inferențe dacă sunt combinate cu seturi de date auxiliare.
În concluzie, datele pseudonimizate servesc ca o cale de mijloc între datele identificabile și cele anonime, oferind o protecție sporită a confidențialității, păstrând în același timp valoarea analitică. Aplicarea sa depinde în mare măsură de un management securizat al cheilor și de controale tehnice robuste pentru a reduce riscurile de reidentificare.
